Alergie la ambrozie: de ce suferă milioane de români în fiecare toamnă și ce poți face?

Alergia la ambrozie este greu de ignorat. De la ochi care curg, mâncărimi de ochi, iritații locale, până la strănut și respirație îngreunată, toate sunt simptome ale acestei alergii care se tot agravează pe măsură ce se apropie toamna, august-septembrie. 

O alergie la ambrozie trebuie tratată imediat ce apar primele simptome sau din timp dacă vrem să mai avem o viață normală. Prevenția e foarte importantă în cazul său, la fel și o diagnosticare corectă, în cabinetul medicului alergolog, doar după testare și analize de sânge specifice.

Alergia la ambrozie, pe înțelesul tuturor. Cauze și simptome tipice

Alergiile pot fi cauzate de foarte mulți factori interni și externi. Cele mai greu de gestionat sunt însă alergiile la polen, plante din jurul nostru. Ambrozia, o buruiană anuală, invazivă și adaptabilă, cu răspândire rapidă în habitate perturbate (terenuri părăsite, șantiere, margini de drum, marginea apelor, pădurilor, parcuri/curți/spații verzi neîngrijite), este coșmarul pacienților care suferă de alergii. 

Spre deosebire de alte plante, ambrozia produce cantități foarte mari de polen, până la 30.000 de semințe pe plantă, cu semințe viabile foarte mult timp. Este și foarte rezistentă la secetă, căldură, se regenerează imediat după cosiri incomplete, iar răspândirea prin activități umane, transport de sol, de exemplu, este un avantaj major al plantei. În România, peste 6 milioane de persoane sunt expuse polenului, cu o prevalență estimată de 5,35% (482.000 persoane alergice la polenul de ambrozie din 9.000.000 populație activă). 

Chiar și la persoanele cu obiceiuri sau alergii ușoare ambrozia poate pune probleme serioase pentru că pragul de declanșare e foarte mic, polenul e transportat de vânt, pe distanțe mari în verile calde și secetoase. 

Alergia la ambrozie este o reacție IgE-mediată, adică sistemul imunitar cataloghează greșit polenul ca fiind un pericol, expunerea la polen eliberează mediatori (și histamina), de unde simptomele prezente la pacienți. 

Sensibilizarea se manifestă după expuneri repetate pe parcursul a 3–4 ani, simptomele tipice de rinită alergică sunt mai frecvente de la 4–5 ani în sus. Simptomatologia tipică începe cu o rinoconjunctivită alergică, însoțită sau nu de astm, dar pot fi și simptome cutanate. 

Rinoconjunctivita alergică (nas și ochi) înseamnă pentru pacient strănut, prurit nazal, nas înfundat, rinoree apoasă și mâncărime, usturimi la nivelul ochilor, ochi roșii, lăcrimare permanentă.

La rinite moderat-severe apar și simptome de tuse iritativă, dureri de cap, presiune facială, probleme cu somnul, oboseală. Simptomele bronșice completează tabloul clinic al alergiei la ambrozie: episoade de tuse, respirație dificilă, șuierat în respirație, exacerbarea simptomelor asociate astmului la pacienții deja diagnosticați cu această afecțiune. 

În formele severe este afectată și pielea, pacientul are urticarie și angioedem (umflături ale țesuturilor profunde), dar și manifestări severe tip șoc anafilactic, în anumite scenarii clinice. Sindromul de alergie orală este atipic pentru alergia la ambrozie, dar e descris în literatura de specialitate, cu mâncărimi și înțepături în cavitatea orală, gât, după consum de alimente cu proteine similare. 

La alergia la ambrozie astfel de simptome sunt declanșate la consum de banană, castravete, pepene, dovlecel. Cele mai mari probleme cu alergia la ambrozie sunt în lunile în care planta produce polen extrem de mult, de la mijlocul lunii iulie și până spre finalul lui septembrie. Perioada de maximă polenizare este undeva în lunile august–septembrie, dar se extinde și spre octombrie. 

Pentru a preveni simptomatologia severă, tratamentul simptomatic profilactic trebuie început cu până la 2 săptămâni înainte de debutul sezonului de polenizare maximă. Medicul specialist, alergolog, va evalua simptomele recurente anual la final de vară-toamnă, va observa dacă agravarea lor e legată de statul în aer liber, de zilele cu vânt puternic, de prezența în zone cu vegetație neîngrijită. 

Dacă nu există febră, dureri musculare tipice virozelor, alergia e cel mai probabil de la ambrozie. Confirmarea diagnosticului de aici se va realiza prin corelarea simptomelor cu testarea cutanată Prick sau analizele de sânge pentru determinarea anticorpilor IgE specifici. 

Pentru evaluarea afectării pulmonare concomitente, se pot adăuga spirometria și testul de reversibilitate, monitorizarea peak-flow sau testul FeNO (Oxidul Nitric Fracționat Exhalat). Un aspect important în diagnosticare: ambrozia are reactivitate încrucișată cu pelinul. 

De aceea e necesar alergenul specific de ambrozie Amb a 1, prezența lui indică în mod clar alergia la ambrozie și nu la altceva. Tusea, șuieratul în respirație, dificultățile de respirație impun o evaluare pentru astm. 

Alergiile la polen agravează astmul, cu scădere a funcției pulmonare, fiind necesară ajustarea sau suplimentarea tratamentului. 

Prezentarea de urgență la camera de gardă și la medicul specialist este obligatorie când apar următoarele simptome: buze, unghii de culoare albastră, dificultăți sesizabile la vorbit, mers, respirație rapidă, retracții (pielea „trage” între coaste / la baza gâtului), simptomatologia nu cedează nici după intervenție de urgență și tratament administrat. 

Anafilaxia este urgență medicală și e caracterizată de umflarea buzelor/limbii/gâtului, dificultăți mari de respirație, amețeală severă și leșin.

Alergia la ambrozie. Prevenție și tratamente eficiente

Prevenția este de bază în cazul în care te confrunți cu alergia la ambrozie. Ea poate reduce încărcătura de polen inhalată și severitatea simptomelor. Ferestrele de la casă, apartament trebuie să fie închise în timpul zilei, aerul condiționat folosit trebuie să aibă filtre de calitate, se reduce timpul petrecut afară în sezon polinic. 

La pacienții cu simptome moderate, severe se impun următoarele schimbări în stilul de viață: duș și spălat pe cap seara, pentru că polenul rămâne pe piele, în păr, schimbări de haine dese după ce ne întoarcem de afară, rufele nu se vor usca afară în zilele cu polen prea mult, se vor purta ochelari de soare afară, igiena nazală e obligatorie, cu folosirea de ser fiziologic, irigațiilor, în caz de rinite. 

Pacienții cu alergie la ambrozie vor purta o mască de protecție atunci când se află în preajma zonelor unde ar putea fi ambrozia. 

Tratamentul simptomatic, administrarea de medicamente înainte de a începe simptomele ar putea fi parte din prevenție, la fel și testarea pentru alergii, chiar dacă nu sunt simptome evidente încă. 

Cât despre tratamentele pentru alergia la ambrozie, ele se împart în două mari categorii: simptomatice, pentru control rapid al simptomatologiei și cele în care e implicată imunoterapia. Schema exactă de tratament este stabilită doar de un medic alergolog cu experiență, mai ales dacă există astm, sarcină, boli cardiace, dacă se administrează multe alte medicamente pe lângă cele care vor fi pentru alergii. 

Se începe de regulă cu administrarea de corticosteroizi intranazali în locul antihistaminicelor orale, sunt mai eficienți per ansamblu. Administrarea începe din timp și e zilnică, înainte de vârful sezonului. 

Se continuă cu antihistaminice (orale sau intranazale), dacă avem strănut, mâncărime, rinoree, prurit, simptome oculare. Medicația e începută cu două săptămâni înainte de perioada în care simptomele sunt cele mai grave. 

Uneori va funcționa și combinația de spray corticosteroizi și antihistaminic intranazal (pentru simptomele moderate–severe). Decongestionante nazale sunt utile, dar ajută doar pe termen scurt și sunt de evitat pe termen lung pentru a se evita rinita medicamentoasă. 

Antileucotrienele nu sunt medicamente de prima linie pentru alergia la ambrozie, dar când avem rinită alergică și lipsește un răspuns eficient sau există intoleranță la alternative se ia în calcul și această variantă. 

Astmul va impune mai mult decât niște antihistaminice intermediate, va fi nevoie de medicație inhalatorie, de un plan de acțiune, de evaluare medicală serioasă și diagnosticare corectă. Imunoterapia alergen-specifică (AIT) pentru ambrozie presupune o administrare controlată, repetată, a alergenului pentru a reduce sensibilitatea în timp și funcționează bine la alergia de acest tip. E de altfel și singurul tratament care țintește mecanismele de bază, cu efect modificator - administrarea este subcutanată sau sublinguală. 

E nevoie de minimum 3 ani de terapie ca să vezi rezultate în caz de alergie la ambrozie, cu 3-5 ani de administrare ca perioadă recomandată. 

Imunoterapia alergen-specifică (AIT) pentru ambrozie nu e pentru oricine. Doar pacienții care au simptome moderate–severe, care afectează somnul sau activitatea, rezultate pozitive la testare pentru alergen relevant, control insuficient chiar dacă se evită ambrozia, expunerea la polen și tratament corect făcut. 

În clinicile MedLife din toată țara pacientul cu alergie la ambrozie este diagnosticat și evaluat medical de către medici specialiști cu experiență vastă. Testarea pentru stabilirea alergiilor este simplă și rapidă la MedLife, ai acces imediat și rapid la analize complete, aparatură de ultimă generație pentru rezultate precise și clare, investigații medicale decontate CNAS cu bilet de trimitere sau plătite integral. 

Pentru ca alergia la ambrozie vine la pachet cu simptome greu de suportat, la MedLife testările și tratamentele prescrise pentru alergii sunt realizate în baza unui protocol strict, cu evaluarea rezultatelor investigațiilor și testelor și compararea acestora cu cele de la alte teste și investigații suplimentare. Doar așa pacienții cu alergii la ambrozie vor avea un diagnostic correct de la prima prezentare la medic și vor ști ce au de făcut, ce tratamente să își administreze pentru a se simți mai bine. 

Programările online și telefonice foarte simple, accesul la RMN, CT, ecografie, radiografii, analize de laborator diverse oricând e nevoie, lipsa listelor lungi de așteptare și comunicarea excelentă medic-pacient sunt principalele avantaje pe care le va avea pacientul cu alergie la ambrozie odată ce se prezintă în clinicile și centrele MedLife.